Colt de rai... inghesuit

Incetisor, si sigur, uneori tiptil, alteori cu ciocanul in mina, imi construiesc un coltisor al meu, si numai al meu....
Intai de toate mi-am desenat ceva floricele pe perete...asta-i cel mai vechi pitic rezident pe creierasul meu ciudat: sa mazgalesc peretii
Nu stiu pe la ce virsta s-a nascut, dar cred ca mai sigur odata cu mine - nu,  eu una nu-mi aduc aminte cind...
Mi-aduc aminte ca venisem de la gradinita (camin - ii zicea pe-atunci) unde abia invatasem sa desenez un copac...si m-am dus direct la peretele meu (da, aveam un perete  numai al meu...maaare..in dormitor..uriaaass...acolo ma lasase mama sa ma manifest, ca sa-i salveze ceilalti , din restul casei) - sa revin - m-am dus direct la perete...si ...nu mai gaseam un locusor liber, deloc nici cit un degetel, sa desenez si eu frumusete de copac! ....l-am desenat totusi undeva jos, linga piciorul patului.
Prietenii mei stiu, sotul meu stie...toti ma iau asa cum sunt...si cind deasupra unui intrerupator mai apare cite o floricica...nu mai zice nimeni nimic...e normal.
deci....
Mi-am adunat floricele, calculator, tabloute un iepuras de companie, cutiute cu margele, cutii mari cu fetru, organza, fire si andrele....OUST! si sa nu uitam de capsator, ace, ate, foarfeci... unde mai pun si mouse-ul....e o mare harababura, da-mi place tare coltul meu de rai inghesuit

PS nu-i peretele murdar, aparatul meu foto are o buba....si in fiecare foto, pe alb, mai ales, se vede o pata. Pot sa o scot prin editarea fotografiei, si o voi face, doar ca acum nu am deloc chemare sa fac asta :)